Simona Bișboacă, cercetător și antreprenor bihorean
Simona Bișboacă, cercetător și antreprenor bihorean: „Voiam să fac produse inovatoare, care nu se găseau pe piață”
Și-a pus întrebări și a căutat răspunsuri la care alții nu s-au gândit vreodată. A studiat, a cercetat,
a brevetat și a scos pe piață produse inedite, utile pentru sănătate, produse bio. Vorbim despre
Simona Bișboacă, cercetător, inventator și antreprenor originar din Oradea, județul Bihor, și cele
trei brevete ale sale înregistrate la OSIM: Antioxivita, Propolis esența și Fructonata.
În interviul pe care ni l-a acordat, Simona Bișboacă ne-a
povestit despre aceste brevete: Antioxivita, obținută
din sâmburii de struguri rezultați în urma vinicației;
Propolis esența, un produs ce conține substanțele bioactive din propolis, solubile în apă, alcool și grăsimi, și
Fructonata, singurul produs din fructe, care nu suferă
procesare termică, nu necesită depozitare specială după
ambalare și își păstrează gustul adevărat de fructe: dulceacrișor. A ăm și despre munca sa de antreprenor.
De unde și de când aveți pasiunea pentru cercetare,
mai ales în domeniul produselor bio?
Ideea a început să prindă contur încă din vremea studenției, încurajată și de unii profesori să fructic munca de cercetare. În 2001, am primit o bursă Erasmus, am
studiat Știința alimentelor în Italia (la Universitatea din
Bologna) și a fost o experiență minunată, mai ales pentru că am avut un prim contact cu adevărata muncă de
cercetare. Experiența Erasmus și-a pus amprenta într-un
mod pozitiv, ajungând, după 16 ani, să u Ambasador
Erasmus și premiată în plenul Parlamentului European
pentru munca de cercetare și antreprenoriat. A contat
foarte mult faptul că la prezentarea lucrării de licență
la absolvirea universității am pus în fața profesorilor
un produs nou, obținut după o tehnologie de extracție
gândită de mine. Un produs căruia i-am făcut inclusiv o
etichetă și i-am dat o denumire. Știam că e cale lungă de
acolo până la a pune pe piață un produs, dar mi-a plăcut
ideea de a crea ceva inedit.
Cum a fost începutul?
Când faci ceva cu pasiune, nu simți greutățile chiar așa
de tare. Uitându-mă în urmă, îmi dau seama că putea
mult mai ușor, dar când tu ești cel care face cărarea prin
pădure și nu ai nici hartă sau GPS, atunci nu e ușor.
Pasul cel mai dicil l-a reprezentat ieșirea din laborator
și intrarea în zona de producție. Am pornit totul cu o
investiție de aproximativ 2.500 de euro, bani din care am
comandat utilajele făcute după schițele desenate de mână
și concepute să răspundă nevoilor tehnologice. A trebuit
să adaptăm echipamentele la ce ne trebuia nouă și asta
pentru că voiam să fac produse inovatoare, care nu se găseau pe piață.
Totul a fost făcut cu fonduri proprii și cu multă muncă.
Inițial, când am pornit rma, exista un singur angajat.
Adică eu. Am apelat, ce-i drept, și la ajutorul soțului,
pentru că altfel mi-ar fost imposibil să reușesc. Soțul
meu este inginer în instalații, eu inginer în industria
alimentară și am reușit să facem o echipă bună. Eu am venit cu spiritul creator-inovator, el – cu simțul antreprenorial, moștenit de la bunicul lui. Am reușit să îmbinăm
cunoștințele noastre într-o poveste frumoasă, cred eu.
Când au venit primele invenții, primele brevete? Vă rog
să ne povestiți despre ele. Cum s-au născut Antioxivita,
Propolis Esența, Phenalex, Fructonata, Gusturi bio?
Prima cerere de brevet de invenție am depus-o în 2009.
Am avut noroc că am ajuns la Asociația Inventatorilor din
România, cu sediul la Târgu Mureș, și am avut susținerea
lor în elaborarea cererii de brevet de invenție. Îmi amintesc și acum de reacția de uimire a d-lui Octavian Pleșa,
președintele asociației, când i-am spus că eu sunt persoana care solicită cererea de brevet de invenție: adică tânără, femeie și mamă (ul meu avea 3 ani atunci).
Fiecare produs are o poveste aparte, dar totul a pornit de la
faptul că mi-am pus întrebări și am căutat soluții la acestea. Antioxivita este fabricat după prima tehnologie brevetată. După ce am revenit în țară în urma unei mobilități
Erasmus în Italia, unul dintre profesori nu a vrut să-mirecunoască nota obținută la examenul de oenologie în
Italia, așa că am fost nevoită să învăț și cursurile din țară.
În timp ce învățam am avut un moment de revelație: am
pus cap la cap informațiile pe care le-am acumulat în Italia
cu informațiile din cursurile de acasă și am observat că în
struguri există o anumită cantitate de antioxidanți (polifenoli), iar în vin – mult mai puțină. M-am întrebat unde ar
restul? Răspunsul a fost simplu: în tescovina rezultată în
urma vinicației, tescovină care de obicei se aruncă. Așa a
apărut ideea de a recupera acești antioxidanți din struguri,
cu proprietăți benece asupra sănătății.
Ca idee, în cercetare totul decurge destul de lent, adică
până am reușit să pun pe piață primul produs am urmat un parcurs anevoios cu multă muncă și studiu, timp
de 10 ani. Anul acesta aniversăm 10 ani de activitate
și uitându-mă în urmă pot să spun că totul a meritat
prin prisma testimonialelor primite de la clienții noștri,
mulțumiți de faptul că antioxivita le-a redat sănătatea,
lor sau celor din jur.
La scurt timp după ce am intrat pe piață cu Antioxivita,
având deja un parcurs pe care știam să-l urmăm, am
înregistrat și al doilea brevet: tehnologia de obținere
a unui extract apos de propolis, adică Propolis esența.
Ideea produsului a apărut de la o dilemă: de ce există
extract de propolis doar în alcool sau propilenglicol
(E1520)? Ca inginer în industria alimentară, nu aș recomanda nimănui un extract în propilenglicol, decât
pentru uz extern. Varianta cu alcool e mai sigură, dar
mai greu de administrat la copii, de exemplu. Așa că
am încercat să găsesc o soluție: oare cum aș putea extrage componentele bioactive din propolisul brut (adică esența propolisului) în apă? După multă documentare științifică și multe experimente, am reușit să pun
din nou cap la cap informații și să obțin un produs ce
conține substanțele bioactive din propolis (solubile în
apă, alcool și grăsimi), dar în apă.
Cel de-al treilea brevet am reușit să-l implementăm în
producție abia în 2017. După 7 ani de experimente și
testări de utilaje pilot, multă muncă, stres și nanțe pe
măsură (nu am accesat fonduri europene), am reușit să
demonstrez că se pot conserva fructele altfel față de tehnologiile actuale și să aducem pe piață un produs unicat:
Fructonata. E un nou tip de aliment, un produs care se
plasează undeva între fructul proaspăt, fructul congelat,
fructul uscat și conservele din fructe (gem, marmeladă,
dulceață etc.). Fructonata este singurul produs din fructe,
care nu suferă procesare termică ce distruge vitaminele
și enzimele, nu necesită depozitare specială după ambalare și păstrează gustul adevărat de fructe: dulce-acrișor.
Ideea a apărut într-o zi de septembrie în 2011, călătorind
cu mașina, când, mânați de curiozitate, am început să ne
întrebăm de ce dulceața trebuie artă, de ce se folosește
atâta zahăr și de ce nu prea are gustul fructelor proaspete.
Denumirile Phenalex (numele rmei) și Gusturi Bio (siteul de vânzări online) au legătură cu copiii noștri. Phen
– de la Phenols, compușii chimici pe care i-am studiat,
iar Alex e numele ului cel mare. Gusturibio.ro are o poveste drăguță. După ce am început producția de dulceață
bio – și nu am reușit să ajungem cu produsele la raft în
magazinele de retail – am decis să ne facem magazin online, mai ales că aveam deja un portofoliu de circa 30 de
produse, toate producție proprie. Căutam un nume cu
rezonanță și ideea a venit de la ul nostru cel mic, care
avea 4 ani la vremea respectivă. Degusta dulcețurile, înfuleca cu poftă și savura ecare linguriță direct din borcan. Auzind în casa toată ziua „bio” în sus, „bio” în jos
și „dulceața bio”, m-a întrebat, curios: „Mami, dulceața
asta are gust de bio?”. Așa am ajuns la „Gusturi Bio de la
Phenalex” („Gusturi Bio by Phenalex”).
Ați lansat pe piață și cosmetice, folosind apa termală
din Băile Felix. Cum v-a venit această idee?
Când am acceptat provocarea de a concepe o gamă de
produse cosmetice cu Antioxivita, m-am gândit în primul rând la faptul că orice cremă conține apă, în general apă distilată. Fiind lângă Băile Felix m-am gândit că
ar o idee bună să folosim apa termală ca ingredient în
cosmetice. Chiar mă gândeam cum de nu a optat nimeni
până la acel moment să utilizeze și să valorice și în alt
mod apa termală din Băile Felix.
Am dezvoltat o gamă de produse dermo cosmetice, Beautiful
Cosmetics, pornind de la ingrediente naturale precum unturi și uleiuri vegetale, într-o combinație perfectă alături
de uleiuri esențiale de Lotus și Iris.
Beneciile apei termale din Băile Felix sunt extraordinare, inclusiv la utilizarea sub formă de spray de nas, Sinus
Spa. După cum bine știm, cele mai cunoscute sprayuri
de nas sunt cu apă de mare, așa că am făcut o combinație
inedită, cu apă termală, sare de mare și extractul apos de
propolis (Propolis esența) care are și proprietăți antibacteriene.
Ați fost premiată la mai multe saloane internaționale.
Spuneți-ne, vă rog, care sunt premiile și diplomele
obținute.
Lista de medalii și premii e deja cam lungă: Gold Medal
– International Warsaw Invention Show 2011 (Polonia);
Silver Medal – International Warsaw Invention Show
2011 (Polonia); Special Award from Korea Invention
News – International Warsaw Invention Show 2011
(Polonia); Special Award from Asia Invention Creativity
Association – International Warsaw Invention Show 2011
(Polonia); Silver Prize – Seul International Invention Fair
2011 (Seul, Coreea de Sud); Gold Placket – International
Fair on Innovation in Agriculture, Food Industry and
Agricultural Machinery Agro Arca 2012 (Slatina,
Croația); Best innovative product – Honey Fair 2013
(Câmpina, România); Gala Femeia anului – premiul categoria Știinta – 2013 (București, România); IFIA Glory –
International Federation of Inventors Associations, apreciere acordată pentru reușita de a implementa în producție
două dintre brevete, astfel aducând în piață un aport
științic, dar și de dezvoltare pe plan economic, 2014
(Cluj-Napoca, România); Erasmus+ 30 years EU Success
Story, European Parliament, 2017 (Strasbourg, Franța);
SCIENTIA PRAEMIUM UNIVERSITAS VARADIENSIS,
Universitatea Oradea, 2019 (Oradea, România); Premiul
Excelență în meserie, 2019, Gala Comunității Bihorene
(Oradea, Bihor).
Cum faceți față concurenței? Ce diferențiază produsele dumneavoastră de alte produse similare?
Oferta noastră de produse inovative, unice, îi atrage pe
clienți, în general. Clienții noștri doresc să cumpere informat, produse de calitate și cu reale benecii pentru
sănătatea lor și a celor dragi. Acest lucru ne face să m
concurenți cu noi înșine. Modul în care transmitem
informația despre produse este o adevărată provocare.
Faceți cercetare, producție și vânzare. Unde întâmpinați
cele mai mari probleme? Cum vă promovați produsele?
În general, toată lumea are probleme cu desfacerea mărfurilor. Noi avem mai multe canale de vânzare pe care
le-am dezvoltat în timp și ne asigură o vânzare echilibrată și sănătoasă. Avem contracte cu rme de distribuție,
vindem direct la revânzători, vindem online direct la
consumatori și avem și partea de vânzări B2B en-gros și
private label.
Promovarea o facem preponderent online. Din ianuarie
am început o colaborare cu o echipă de specialiști care
se ocupă de acest aspect. Ei fac campaniile și le targhetează, se ocupă de tot; ne consultăm, avem o comunicare rapidă și eficientă, zic eu. Având în vedere că înainte
am încercat eu să fac asta și doar am investit bani cu
rezultat 0, acum sunt foarte mulțumită de rezultate.
Avem o creștere semnificativă a vânzărilor, față de anul
trecut, cu un procent de 30% chiar și în perioada aceasta tulbure.
Cum vă sprijină autoritățile locale și centrale? Ce
credeți că ar trebui să facă statul pentru a sprijini
cercetarea și inovarea?
Firma mea, în care am implementat trei brevete de
invenție, are același sprijin din partea autorităților exact
cât are o rmă „care nu are niciun fel de sprijin”.
O singură dată am cerut sprijin statului și nu doar pentru
rma mea, ci pentru un grup de rme locale la început
de drum, iar statul mi-a transmis: „pentru noi (statul) nu
merită să ne încurcăm cu voi așa mici”.
Cercetarea și inovarea este oarecum sprijinită, la nivel
de universități, institute de cercetare, dar, din păcate, în
majoritatea cazurilor nu există pasul următor și anume
– implementarea. Companiile nu dispun de facilități similare, iar procesul de cercetare, inovare, implementare
se face la nivel redus.
Ce planuri de viitor aveți?
Ca orice companie serioasă și de succes avem planuri de
extindere, inclusiv peste hotare. Doresc să înregistrez
un nou brevet de invenție și implementarea acestuia în
producție într-o unitate pe care dorim să o construim în
Elveția.
sursa: