LUNGUL DRUM AL INVENȚIEI DE LA IDEE LA PRODUSUL FINIT
Numele româncei Simona Bișboacșă ar putea apărea și el în această listă a „celebrităților mai puțin cunoscute“. Însă, în cazul Simonei, hazardul a contribuit doar la geneza ideii. Restul a fost mult studiu și muncă de cercetare.
Dar la această concluzie puteți ajunge abia după ce aflați povestea.
► Medalii de Aur și de Argint la Salonul Internațional de Inventică de la Varșovia (2011)
► Premiul special din partea Asia Invention Creativity Association (2011)
► Premiul special din partea Korea Invention News (2011)
► Medalia de Argint la Salonul Internațional de Inventică de la Seul (2011)
► Plachetă de Aur la AgroArca, Croația (2012)
► Femeia anului în știință, București (2012)
► Medalia IFIA Glory din partea International Federation of Inventors Associaions (2012)
► Premiul Erasmus+ 30 Years EU Success Story, Strasbourg (2017)
Începutul
La 22 ani, pe când era studentă la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Cluj, Simona a făcut un stagiu de mobilitate Erasmus la Universitatea din Bologna.
Experiență italiană a marcat-o, pentru că, dincolo de impactul cultural al „ieșirii“ în străinătate de câteva luni, contactul cu un alt sistem de învățământ și cercetare a reprezentat un adevărat șoc. Efect explicabil pentru România anului 2001, când accesul la laboratoare super-dotate cu echipamente de sute de mii de euro era un vis chiar și pentru cercetătorii consacrați din institute. Darămite pentru o studentă în anul trei! Experiența din Bologna s-a resimțit însă și la Cluj.
Examenul bisat și diferența care „sare în ochi“
Odată întoarsă în țară, Simona a avut surpriza să constate că unul dintre profesorii de la facultate nu a vrut să-i recunoască o notă luată în Italia.
„Și bine a făcut!“ – susține Simona – „Pentru că, învățând pentru examenul de Tehnologii fermentative, mi-a sărit în ochi o diferență între compușii polifenolici din struguri și cei din vin. În timpul mobilității din Italia avusesem deja primele tangențe cu polifenolii din vin, antioxidanți care sunt responsabili cu diferite calități ale vinului, dar au și un aport benefic asupra sănătății“.
Hazardul și-a jucat rolul până la capăt: momentul descoperirii „diferenței“ a coincis cu perioada în care Simona își alegea temă lucrării de licență și astfel s-a decis să înceapă studiul modului de recuperare a polifenolilor din reziduurile de vinificație.
Și astfel a început lungul drum al ideii către produsul finit. Care a necesitat nu mai puțin de…
…10 ani de pregătire
Opt ani a durat cercetarea documentară și experimentală și punerea la punct a tehnologiei de producție (pe care Simona a brevetat-o în 2009).
Au urmat apoi alți doi ani, în care a realizat implementarea în producție și testările produsului înainte de lansarea pe piață.
Per total: un deceniu de pregătire pentru lansarea unui produs.
„Orice cercetare durează. Mai ales în cazul meu, care am făcut totul din fonduri proprii și fără ajutorul vreunui proiect de cercetare finanțat din altă sursă. Răbdarea mi-a venit însă din pasiunea de a crea ceva inovator, util și valoros”, explică Simona.
Rezultatul final a corespuns așteptărilor – AntioxiVita a primit mai multe medalii de aur și premii speciale la saloanele de inventică, unde a surclasat orice produs din gama sa prin conținutul foarte mare de antioxidanți (obținut din diferite soiuri de struguri), fiind recunoscut drept cel mai puternic antioxidant natural de pe piață. Mai mult, faptul că este produs sub formă de soluție apoasă, AntioxiVita îi conferă și avantajul unei biodisponibilități superioare preparatelor sub formă de capsule sau comprimate.
Pasul spre mediul de afaceri
Pentru a obține produsul finit pe care și-l dorea, Simona a înființat în 2010 compania Phenalex. Un pas curajos pentru un cercetător obișnuit doar cu lumea laboratoarelor, mai ales că survenea la scurt timp de la declanșarea crizei economice.
„Totul era nou pentru noi atunci. Mai ales că lăsasem Clujul pentru a mă muta la Oradea. Am bătut la multe uși pentru avize și autorizații. Dar am fost bine primită de către autorități, mai ales când le spuneam că voi produce în propria unitate de producție“, rememorează Simona etapele metamorfozei din cercetător în antreprenor.
Dintre provocările pe care le-a presupus trecerea de la laborator la producție, cea mai dificilă a fost identificarea utilajelor de microproducție de care aveau nevoie. Pe de altă parte, având în vedere caracterul inovator al produselor, prospăta echipă Phenalex a fost nevoită să creeze unele utilaje astfel încât să corespundă exact nevoilor lor.
Eforturile nu s-au sfârșit însă. Planurile de viitor ale antreprenorului din Oradea prevăd tehnologizarea și retehnologizarea completă a noului spațiu de producție (de 1700 mp), un proces început anul trecut și care ar trebui finalizat integral în 2019.
Premiantă și la Strasbourg Pe 13 iunie 2017, Paralamentul European a aniversat 30 de ani de la lansarea Programului Erasmus. Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au acordat distincții unui număr de 33 de beneficiari ai programului Erasmus (câte un reprezentant din fiecare țară participantă la program). Simona s-a aflat din nou printre premianți, criteriul alegerii fiind – cele mai motivante povești de succes Erasmus: „A fost o onoare pentru mine să fiu aleasă dintre cei peste 2,3 milioane de participanți Erasmus din România să reprezint țara noastră. Am avut ocazia să-i cunosc pe toți ceilalți 32 de premianți și m-a surprins faptul că, deși ne-am văzut pentru prima oară la Strasbourg, aveam foarte multe în comun și discutam de parcă ne știam deja. A fost uimitor cum «factorul comun» Eramus ne-a dat tuturor un sentiment de familiaritate, chiar dacă printre ei erau profesori universitari, antreprenori, vedete tv, bucătari, un ministru al educației sau un campion mondial la jocurile paralimpice.“
Originalitate ca prim obiectiv
„Principalul obiectiv cu care am pornit la drum a fost să lansăm pe piață produse inovatoare și valoroase. Ca în orice domeniu, originalitatea este foarte importantă și e nevoie de multă inovație pentru a garanta evoluția și progresul. De aceea, munca de cercetare are un rol primordial în fiecare produs, pentru noi fiind mai importantă decât marketingul“, argumentează Simona.
Iar acest lucru se vede în fiecare produs lansat în ultimii opt ani. După debutul cu AntioxiVita au urmat alte produse inovatoare, cum ar fi „Propolisul esență“, cu care a obținut alte medalii la saloanele de inventică, sau produsele dermato-cosmetice care utilizează ingrediente vegetale în proporție de 99.8% și apă termală din zona balneoclimaterică Băile Felix.
Cele mai „proaspete“ produse din oferta Phenalex sunt alimentele bio, de la care Simona are așteptări mari: „Anul trecut, după o cercetare de aproximativ șase ani, am reușit să obținem un nou tip de produs în sectorul alimentar – Fructonata. Adică fruct natural la borcan! Este inovator – nu se încadrează nici la gemuri, nici la dulcețuri și nici la marmeladă. Produsele din această gamă sunt realizate din fructe procesate fără fierbere, fără pasteurizare și nu au adaosuri de zahăr, conservanți, pectină sau alți aditivi. Am vrut să demonstrăm că putem obține un astfel de produs și am reușit!“
Dar chiar și așa, cu premii și produse inovatoare noi lansate pe piață…
…provocările nu au dispărut
Cum reușește Simona să împace triplul statut de antreprenor, inventator și cercetător? „Greu! Suntem încă puțini în firmă și multe dintre problemele birocratice îmi consumă timp și resurse. Sperăm însă să găsim cât mai curând persoanele potrivite care să ne completeze echipa, astfel încât să pot aloca mai mult timp inovării, cercetării și dezvoltării de noi produse“, explică protagonista acestei povești, care pe zona de cercetare colaborează în principal cu Universitatea din Oradea și USAMV Cluj.
Există însă și compensații: nu doar produsele i-au fost premiate, ci și perseverența. În 2014, cercetătorul-antreprenor din Oradea a primit medalia IFIA Glory din partea International Federation of Inventors Associations din Elveția. Este o apreciere nu doar a valorii și numărului de brevete depuse de Simona, ci mai ales a perseverenței demonstrate în implementarea acestor brevete în producție. (Statisticile arată că doar 3-4% din brevetele înregistrate în lume sunt și implementate în producție.)
Și greșelile au valoarea lor
Chiar dacă povestea antreprenorială este, inevitabil, una „de succes“, nu înseamnă că nu au existat și nereușite. Simona le-a asimilat însă și le apreciază acum pentru valoarea lor educativă: „Am învățat multe din greșeli – atât în cercetare, cât și în producție și marketing. Și nu cred că, dacă ar fi să o iau de la capăt, aș face ceva diferit. Pentru că am învățat în cercetare că și un rezultat negativ este, totuși, un rezultat.“